Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR-ului!
După o nouă rundă de consultări desfășurate în sediul președinției de la Cotroceni, Partidul AUR a anunțat publicamente că solicită organizarea de alegeri anticipate. Această cerință a fost prezentată de către reprezentanții partidului ca fiind „cea mai simplă soluție” pentru a depăși blocajul politic curent.
Culture picks
Simion atacă desemnarea lui Niculescu: „E o marionetă, zero voturi AUR
Cargobot civil scufundat lângă granița României, Zelenski acuză Moscova de atac cu drone
Pedro Sánchez poate pierde puterea în Spania după alegerile anticipate din 29 noiembrie
Proiectul Neptun Deep rămâne prioritate pentru guvern, după întâlnirea cu OMVÎn același timp, două figuri de marge ale formațiunii — Dan Dungaciu și Petrișor Peiu — au lansat declarații dure adresate președintelui Nicușor Dan, acuziandu-l de a înceta funcționarea normală a instituțiilor democratice și de a amplifica tensiunile sociale.
În cadrul discuțiilor, Petrișor Peiu a declarat că președintele i-a întrebat explicit dacă AUR deține o majoritate parlamentară suficientă pentru a susține un guvern. Da, partidul are o astfel de majoritate, dar exclusiv în vederea organizării unor alegeri anticipate. El a insistat, de asemenea, că această alegere poate fi verificată cu ușurință prin intermediul unor calcule simple și publice, bazate pe rezultatele alegerilor precedente și pe declarațiile altor formații politice.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR-ului, a explicat că propunerea pentru alegeri anticipate nu este o impulsivitate, ci o soluție structurată pentru a ieși dintr-o criză politică care a durat deja cinci luni. Ca argument de sustinere, a referit la situația din Spania, unde, conform informațiilor pe care le-a invocat, premierul ar fi anunciat recent intenția de a organiza alegeri anticipate.
Dungaciu a subliniat că un guvern format prin alianță între partidele actuale din Parlament nu ar putea avea succes, deoarece nici o combinație dintre liberali, social-democrați, USR și minoritățile naționale nu a reușit până acum să stabilesc o guvernare eficientă și durabilă.
Conform opiniei lui Dungaciu, dacă ar fi să se formeze un astfel de guvern, el ar fi condamnat la eșec de la fel cum au eșecat toate încercările anterioare. El a sugerat, de asemenea, că o nouă rundă de negociări între partide ar putea avea loc la Cotroceni doar peste aproximativ un an, iar în acel moment discuțiile se ar putea concentra din nou pe căderea unui guvern și pe necesitatea de a forma unul nou — un ciclu care, în perspectiva lui, duce doar la stagnare și ineficiență.
În contextul actualizării de la ora 21:00 aceleiași zile, a fost menționat și anunțul președintelui Nicușor Dan privind a patra desemnare de premier, care era așteptată cu interes de către analiști și actori politici. Totuși, liderul AUR a precizat că, deși discuțiile s-au prelungit datorită argumentelor pe care partidul le-a adus pe masă, concluzia internă a rămas neschimbată: singura soluție viabilă este organizarea de alegeri anticipate.
Actualizare importantă la ora 21:00!
Dungaciu a reiterat această poziție cu claritate, subliniând că orice altă variantă ar fi doar o pierde de timp.
Un punct central al criticii AUR-ului privind președinția este acuzația că Nicușor Dan ar fi exclus de facto partidele din guvernare, chiar și când acestea au acceptat invitația la consultări. Dungaciu a declarat că, deși AUR a participat la discuții, mesajul primit de la Cotroceni a fost inequivoc: partidul nu poate susține nici nu poate intra într-o coaliție de guvernare.
El a caracterizat această poziție ca o violare a principiilor democratice, a spiritului și chiar a textei Constituției, argumentând că astfel de condiții impuse de o singură instituție — în acest caz președinția — distrug echilibrul între puteri și transformă sistemul într-o structură în care regulile democrației sunt dictate de afara procesului democratic propriu-zis.
În aceste conditii, a adăugat, democrația nu mai funcționează în sensul plin al termenului.
Criticile nu s-au oprit aici. Dungaciu a extins analiza la nivel de sistem, sugerând că președintele, prin deciziunile sale, ar determina unilateral ce poate face Parlamentul, cum funcționează și cine are dreptul să participe la guvernare.
El a văzut în acest comportament un pericol de natură sistemică, comparând-l cu perioadele trecute — în special cu mandatul lui Traian Băsescu — când, conform lui, conflictul politic a fost tranŝlas în arena juridică și a luat forma unui război simbolic între cetățeni.
Deși natura conflictului s-a schimbat — acum se concentrează pe valori, viziuni și abordări ideologice — efectul rămâne același: o stare de polarizare continuă care împiedică România să deviseze și să implementeze proiecte de termen mediu și lung.
