Pedro Sánchez poate pierde puterea în Spania după alegerile anticipate din 29 noiembrie

Aliatul său, Sumar, a înregistrat, de asemenea, o prăbușire!

Pedro Sánchez, actualul prim-ministru al Spaniei, se pregătește pentru o posibilă pierdere a controlului politic, în urma unor scrutinuri anticipate programate pentru data de 29 noiembrie. Anunțul făcut public în ziua de luni a declanșat imediat procesul de dizolvare a Parlamentului, punând în mișcare mecanismele instituționale necesare pentru a convoca cetățenii la urne într-un interval de timp mai mic de două luni.

În cadrul acestei noi etape electorale, toți electorii spanioli cu drept de vot vor avea de hotărât destinul tuturor celor 350 de scaune din Camera Deputaților, cunoscută sub numele de Congreso de los Diputados, precum și al a 209 din totalul de 267 de locuri disponibile în Senat, denumit Senado.

Datele colectate din diverse investigații de opinie sugerează un peisaj legislativ fragmentat, în care niciun partit nu pare capabil să obțină singur o majoritate absolută. Totuși, există o tendință clară favorabilă taberei de dreapta. Dacă formațiunile de centru-dreapta, Partidul Popular (PP), și cea de extremă dreaptă, Vox, reușesc să finalizeze un acord, ele ar putea accesa o majoritate confortabilă. Sondajele recente, inclusiv cel realizat de publicația Politico, indică faptul că suma intențiilor de vot pentru PP și Vox atinge nivelul de 52% din totalul electoratului.

În detaliu, Partidul Popular înregistrează un suport de 34%, în timp ce formațiunea condusă de Santiago Abascal, Vox, a urcat la peste 18% din preferințele alegătorilor.

Comparativ cu alegerile generale din iulie 2023, când Vox a strâns 12,4% din voturi și a câștigat 33 de mandate în Camera Deputaților (o reducere față de cele 52 de locuri obținute în 2019), evoluția actuală este spectaculoasă. Noile barometre, precum cele ale agențiilor SocioMétrica sau Sigma Dos, evidențiază o creștere substantială a popularității partidului lui Abascal.

Acesta urcă spre pragul de 18% - 20% din intențiile de vot, iar proiecțiile estimează o dublare a prezenței sale parlamentare, între 62 și 65 de scaune.

Astfel, Vox ar deveni un partener esențial pentru constituirea unui nou guvern, alături de Partidul Popular.

Pe de altă parte, Partidul Popular pare a-și menține poziția solidă.

În 2023, acesta a obținut 33% din voturi și 137 de deputați, iar sondajele actuale sugerează că își va păstra aproximativ același nivel de suport la data de 29 noiembrie.

În contrast, tabăra de stânga traversează o perioadă de declin vizibil.

PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol), formațiunea de centru-stânga condusă de premierul Pedro Sánchez, care guvernează din 2018, suferă o erodare a bazei electorale de aproximativ o cincime.

Datele arată o scădere de la 32% din voturi, obținute în 2023 și care i-au asigurat 121 de deputați, la un nivel actual de 26%.

Aliatul său, Sumar, a înregistrat, de asemenea, o prăbușire, trecând de la 12% la alegerile din 23 iulie 2023 la doar 6%, conform estimărilor curente.

La acestea se adaugă și intenția de vot pentru Podemos, formațiunea care a părăsit coaliția guvernamentală la scurt timp după formarea ei, având un suport potențial de 3%, un nivel care ar putea duce la dispariția sa completă din Camera Deputaților.

Această tendință favorabilă dreptei este confirmată și de alte surse. Sondajul Institutului DYM, publicat de 20minutos pe 24 septembrie, plasează Partidul Popular, condus de Alberto Núñez Feijóo, pe primul loc. Datele indică o obținere de 34,7% din voturi, ceea ce se traduce prin 144-148 de locuri în parlament. În paralel, PSOE ar obține 26,3% și un număr de scaune cuprins între 102 și 105.

Cel mai mare beneficiar este însă Vox, care, potrivit aceluiași sondaj DYM, ar ajunge la 17,3% (58-61 de locuri), consolidându-și statutul de a treia forță politică.

Aceste cifre ar oferi unei eventuale coaliții PP-Vox o majoritate absolută confortabilă, stabilită la 176 de locuri, precum subliniază publicația 20 minutos.

Perspectiva este similară și în cazul cercetării realizate de GAD3, o companie importantă de consultanță sociologică, pentru ziarul ABC în septembrie 2026. Aici, Partidul Popular apare ca prima forță, cu 31,1% din voturi și 133 de mandate, în timp ce PSOE ar obține 26,1% și 105 deputați.

Vox, din nou pe locul al treilea, se situează la 19,2%, cu 69 de mandate.

PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol), formațiunea de?

Cel mai recent barometru provine de la SocioMétrica, realizat pentru EL ESPAÑOL.

Studiu efectuat între 24 și 26 septembrie pe un eșantion de 1.200 de respondenți, plasează PP în frunte cu 33,9%, față de 25,7% pentru PSOE, o diferență de 8,2 puncte procentuale.

Estimările privind numărul de mandate indică 145 de deputați pentru PP și 107 pentru PSOE, în timp ce Vox ar obține 62 de reprezentanți. Scenariul parlamentar conturat de acest sondaj atribuie PP și Vox un total de 207 de locuri, cu 31 mai mult decât majoritatea absolută necesară.

Similar, barometrul Sigma Dos, realizat pentru El Mundo, plasează Partidul Popular pe primul loc, cu 33,1% din voturi și 143 de mandate.

PSOE ar obține 25,4% și 101 deputați, iar Vox ar ajunge la 17,9% și 61 de mandate.

Publicația îl descrie pe Sánchez ca fiind „slăbit de cazurile de corupție și de criza migrației”, amintind de evenimente precum „pana de curent iberică” și emitând un avertisment privind economia, problema cu care guvernul spaniol se laudă cel mai mult.

„Cetățenii de rând nu simt impactul creșterii puternice a Spaniei, iar inflația depășește creșterile salariale, lăsând majoritatea gospodăriilor cu o putere de cumpărare redusă”, susține sursa.

În plus, se notează că „răspunsul internațional la actuala criză a migrației din Ceuta a ridicat îndoieli cu privire la ponderea Spaniei pe scena globală”.

Cu toate acestea, analiștii subliniază că liderul socialist este recunoscut istoric ca un strateg politic imprevizibil, capabil să răstoarne previziunile electorale. Pedro Sánchez guvernează Spania din 2 iunie 2018. La momentul anunțării alegerilor anticipate, Sánchez a avertizat asupra ascensiunii extremei drepte.

„Voi, poporul spaniol, trebuie să decideți ce rol doriți să jucați în această epocă și ce rol doriți ca Spania să joace”, a declarat el în discursul său adresat națiunii.

„Trebuie să decideți dacă vă alăturați valului de extremă dreaptă care duce la regres oriunde guvernează, ori dacă doriți ca Spania să rămână un bastion al deschiderii, al justiției sociale și al responsabilității față de mediu”, a adăugat premierul.

Deși și-a construit o reputație de maestru al revenirii politice, Sánchez se confruntă cu o sarcină dificilă de a transforma această ultimă criză în avantaj. Partidul Popular, care a cerut alegeri anticipate aproape din momentul în care Sánchez și-a consolidat puterea la sfârșitul anului 2023, a reacționat la vestea cu un scurt mesaj pe rețelele sociale: „ÎN SFÂRȘIT”.

„În sfârșit, majoritatea va decide”, a transmis liderul PP, Alberto Núñez Feijóo.

Acesta a afirmat că alegerile nu sunt ca cele anterioare, ci au puterea de a permite ca „Spania să-l învingă pe Sánchez” și ceea ce reprezintă acesta.

Obiectivul este ca „națiunea și democrația să-l învingă pe cel care le-a cauzat cel mai mult rău”.

„În sfârșit, Spania își va spune părerea, în sfârșit majoritatea va vorbi din nou, în sfârșit poporul spaniol va decide, nu doar unul, ci toți spaniolii”, a celebrat Feijóo. „În sfârșit, putem închide acest capitol și deschide unul mai bun, în sfârșit, cei care nu ar fi trebuit să ajungă atât de departe pot pleca.” În opinia sa, spaniolii trebuie să aleagă între „corupție sau decență” și între „decadență sau prosperitate”.

Întrebarea adresată cetățenilor este dacă doresc încă patru ani din ceea ce trăiesc acum sau dacă vor să acorde o șansă schimbării.

Ascensiunea extremei drepte a devenit o realitate politică generalizată în întreaga Europă. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat recent rezultate fără precedent în alegerile regionale.

În regiuni precum Saxonia-Anhalt, formațiunea a obținut peste 40% din voturi. Iar în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, în data de 20 septembrie 2026, partidul de extremă dreaptă a obținut 38,2% din voturi. În Franța, extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen și Jordan Bardella își consolidează poziția, înregistrând o ascensiune istorică.