Consecințele ofensivei depășesc arena politică!
România se află într-un moment critic în care manipulare informațională nu mai reprezintă un simplu deranj, ci o componenta esențială a unei strategii de război hibrid îndreptată împotriva statului nostru. Acesta este avertismentul transmis de președintele Nicușor Dan, care a subliniat necesitatea unei reacții imediate și unitare din partea instituțiilor publice pentru a contracara valul de minciuni coordonate.
Culture picks
Betfair disponibilizează circa 300 de angajați din centrul său din Cluj
Ungaria evaluează înlocuirea Rosatom pentru extinderea centralei nucleare Paks
Proba suplimentară și repartizarea computerizată pentru admiterea la liceu în anul școlar 2027–2028: ce s-a schimbat
Școala din România trebuie să redevină un spațiu al siguranțeiLiderul de la Cotroceni a insistat, într-o intervenție rostită miercuri, că aceste campanii de dezinformare generează costuri concrete pentru țară, transformând spațiul informațional într-un teatru de luptă modernă.
Intervenția președintelui a avut loc în cadrul conferinței intitulate „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. Mesajul oficial al șefului statului a fost prezentat în sală de Martina Orlea, consilier de stat din cadrul Departamentului Securității Naționale. Nicușor Dan a pornește analiza de la o situație globală, observând că statele din lume se confruntă recent cu o escaladare a amenințărilor de tip hibrid, cu accent deosebit pe frontul informațional.
Obiectivul principal al acestor operațiuni este să exploatăm vulnerabilitățile sociale existente, să amplifice rifturile dintre cetățeni și să modifice perceputul realității de către public.
Consecințele acestei ofensive nu se limitează doar la arena politică.
Președintele a arătat că falsurile produc efecte tangibile și în domeniul securității, unde narațiunile construite artificial vizează reducerea sprijinului public și a încrederii în alianțele strategice ale României.
Documentul central care confirmă această viziune este Strategia Națională de Apărare a Țării pentru intervalul 2025–2030. Acest text include explicit campaniile coordonate de dezinformare printre elementele constitutive ale războiului hibrid purtat împotriva statului român. Prin urmare, combaterea fenomenului a fost promovată la rang de prioritate supremă pentru securitatea națională și calitatea guvernanței.
Șeful statului a atras atenția că minciunile nu mai sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-un efort sistemic. El a precisat că nu mai avem de-a face cu episoade sporadice, ci cu operațiuni complexe, derulate simultan pe mai multe planuri și susținute de tehnologii avansate.
În ultimii ani, atât pe teritoriul României, cât și în alte state membre ale UE, s-a demonstrat clar că interferența externă și manipularea datelor pot influența decisiv rezultatele scrutinurilor electorale.
Mai mult decât atât, aceste mecanisme adâncesc polarizarea socială și erodează credința cetățenilor în instituțiile statului.
Tehnologia joacă un rol accelerant în acest proces.
Tehnologia accelerează acest proces!
Inteligența artificială, generarea automată a conținutului și viteza incredibilă cu care se propagă informația online permit ca o minciună să ajungă la sute de mimi de oameni înainte ca adevărul să aibă timp să fie verificat.
Într-un context geopolitic marcat de tensiuni, spațiul informațional s-a transformat într-un nou teren de confruntare. Președintele a explicat că miza este mult mai mare decât simplul rezultat al unei alegeri. Falsurile funcționează prin relativizarea faptelor și prin creșterea confuziei colective.
Impactul asupra democrației este profund deoarece atacul vizează nu o opinie sau un vot individual, ci slăbirea generală a încrederii populației în structurile de guvernare.
În ceea ce privește soluțiile, primul pas propus de Nicușor Dan ține de eficiența mecanismelor statale. Este necesară o coordonare strânsă între toate instituțiile competente, astfel încât detectarea amenințărilor și reacția la acestea să fie rapide și coerente, evitând fragmentarea eforturilor.
Astfel, consolidarea coeziunii sociale și rezilienței naționale devine un obiectiv strategic esențial. Totuși, eficacitatea Pe termen lung, președintele identifică mai multe direcții de acțiune.
Acestea includ implementarea educației media și digitale încă din școli, susținerea financiară și instituțională a jurnalismului independent și a fact-checking-ului, precum și garantarea transparenței platformelor digitale.
La acestea se adaugă necesitatea unui parteneriat autentic între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Referitor la temerile comune legate de posibila cenzură, Nicușor Dan a clarificat că lupta contra dezinformării nu implică restrângerea libertății de exprimare. Dimpotrivă, ea protejează această libertate prin asigurarea dreptului fiecărui individ de a lua decizii bazate pe informații corecte.
Democrația se apără zilnic prin cetățeni bine informați, instituții în care se are încredere și o implicare activă în promovarea adevărului.
La nivel supranational, Uniunea Europeană a elevat apărarea democrației la statut de prioritate strategică. Președintele a amintit că, în noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat „Scutul european pentru democrație”, un plan care propune o abordare integrată. Acest document se bazează pe trei piloni fundamentali. Primul vizează protecția integrității spațiului informațional. Al doilea se concentrează pe consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente.
Al treilea pilon urmărește sporirea rezilienței societății civile și a implicării civice. România participă activ la punerea în practică a acestor măsuri, aducând în discuția europeană propria experiență și bunele practici dezvoltate intern.
„România nu face acest efort singură”, a concluzionat Nicușor Dan, subliniind caracterul colectiv al acestei apărări.
