Ce ținteau israelienii?
Donald Trump a dat contrordine. Președintele american a oprit ofensiva pregătită de Tel Aviv împotriva Teheranului, evitând o escaladare în plin sezon electoral.
Culture picks
Băiatul de 13 ani din Bistrița: Jurnalul digital dezvăluie motivele neonaziste ale atacului
Parlamentul European vrea trenuri rapide spre Sofia și Budapesta: ce schimbă pentru România
PACE își desființează grupul senatorial și lansează un nou partid
Ionel Rusen, afaceristul din dosarul Georgescu, rămâne în arest preventivPotrivit Financial Times, Benjamin Netanyahu voia să pornească o nouă campanie de lovituri aeriene la începutul lunii octombrie. Inițiativa a fost blocată tocmai pentru a nu deranja alegerile intermediare din Statele Unite, programate pe 3 noiembrie. Surse din cercul restrâns al decidenților, care au cerut anonimatul, au confirmat această manevră diplomatică.
Armata israeliană era deja în stadiul final de pregătire pentru a declanșa atacurile în weekendul care includea data de 10 octombrie. Lista obiectivelor viza facilitățile nucleare din programul iranian, sedii ale guvernului de la Teheran și elemente esențiale ale infrastructurii civile, precum centralele termice și electrice. Planificatorii militari estimau ca noua ofensivă să fie considerabil mai intensă decât operațiunile comune derulate de forțele americane și israeliene în luna februarie. Deși nu a fost stabilit definitiv dacă Washingtonul ar fi participat activ la acest al doilea val de lovituri, un informatator a susținut că reluarea ostilităților în săptămânile următoare constituia un scenariu plauzibil, departe de a fi absurd.
O componentă importantă a planului consta în elaborarea unei liste extinse de ținte, incluzând obiective de infrastructură civilă care rămăseseră intacte până la acel moment. Analistii sugerează că aceste pregătiri militare ar fi servit, deopotrivă, drept instrument de presiune în negocieri, decizia finală privind declanșarea focului fiind rezervată exclusiv președintelui american.
Departamentul de Apărare din SUA, cunoscut ca Pentagonul, a menținut liniștea oficială față de aceste dezvăluiri, conform sursei britanice.
De ce a intervenit Trump?
Contextul acestor evenimente coincide cu o vizită neanunțată a secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, în statul vecin.
Aflat în Israel cu două zile înainte de publicarea articolului, oficialul american s-a întâlnit cu Netanyahu pentru a analiza riscurile securitare din zonă, conform cronicii preselor locale israeliene.
Nu este izolat cazul în care liderul de la Ierusalom a încercat să mobilizeze administrarea Trump pentru a redeschide frontul contra Iranului în ultimele săptămâni.
Pe data de 9 octombrie, Donald Trump a emis o declarație explicită prin care a anunțat că Statele Unite nu vor intervea militar în Iran în cursul lunii curente, respectând astfel calendarul electoral național. Această poziție a fost adoptată în urma unor rapoarte alarmante transmise de generalul-locotenent Eyal Zamir, șeful Statului Major al armatei israeliene, către corespondenții săi americani. Zamir a avertizat că o nouă incursiune aeriană ar putea provoca amânarea alegerilor legislative din Israel, programate pentru săptămâna respectivă.
Autoritățile israeliene manifestă o teamă persistentă că Iranul va Media menționată a precizat că premierul i-a cerut direct lui Trump să reia acțiunile militare împotriva Regiei din Teheran înainte de dubla scadență electorală: votul din Israel, stabilit pentru 27 octombrie, și alegerile intermediare din America, având loc pe 3 noiembrie. Toate aceste date și declarații subliniază complexitatea jocului geopolitic dintre cele trei capitale implicate.
