Buget „infim” pentru secțiile care salvează vieți
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, trage un semnal de alarmă puternic. Acuză Executivul condus de Ilie Bolojan că a lăsat fără resurse financiare programele naționale esențiale: accidentele vasculare cerebrale (AVC), infarctul miocardic acut, terapia intensivă (ATI) și neonatologia.
Culture picks
România plătește prost specialiștii în cibersecuritate, dar vrea să fie mai rezilientă
Armata convoacă 10.000 de rezerviști pentru exercițiul MOBEX în București și Ilfov
Nicușor Dan convoca luni la Cotroceni partidele pentru a patra încercare de formare a Guvernului
Nicușor Dan, întâlnire cu Donald Trump la New York: „A fost o onoareCritici la adresa „jocului de reformiști”
Potrivit declarațiilor sale, bugetul disponibil pentru aceste sectoare cruciale este „infim” sau „minimal”. O situație îngrijorătoare, având în vedere că vorbim despre departamentele cele mai solicitate și critice din spitale. Într-o intervenție la Antena 3, Rogobete a subliniat că nu mai există bani în programele naționale de acțiuni prioritare. Este vorba despre sume alocate direct de Ministerul Sănătății pentru a susține secțiile care intervin în cazuri acute.
Fostul ministru menționează că Guvernul a fost avertizat repetat: reducerea bugetului din sănătate nu trebuia făcută fără o analiză detaliată a consecințelor. El critică abordarea actuală, pe care o numește un „joc de reformiști”, prin care se taie cheltuielile cu orice preț. O tăietură „cu barda de sus până jos”. În opinia sa, această metodă, contestată de mulți experți încă de la începutul mandatului, va duce la cel mai mare blocaj din ultimii 15 ani.
Interimatul bugetar complică situația
Complicația majoră vine din statutul juridic al Guvernului, aflat în interimat după demiterea printr-o moțiune de cenzură. Conform analizei lui Rogobete, această stare împiedică Executivul să realizeze o rectificare bugetară necesară pentru a suplimenta fondurile. El amintește că în 2025 s-au efectuat deja două rectificări bugetare care au vizat sectorul Sănătății, ambele rezultând într-o suplimentare a bugetelor. Această istorie recentă contrazide ideea că fondurile nu ar putea fi ajustate dacă ar exista voința politică și statutul corespunzător al guvernării.
