Roger Federer a intrat în Hall of Fame și a plâns în discursul său emoționant

Ironia lui Federer asupra bandei de păr a stârnit zâmbete!

Roger Federer a fost onorat cu intrarea în Hall of Fame al tenisu, un moment plin de emoție pe care l-a trăit alături de jurnalista și prezentatoarea Mary Carillo, care a fost, la rândul ei, inclusă în această prestigioasă instituție.

În cadrul unui discurs profund conmovitor, tenisistul elvețian a făcut o introspecție asupra carierei sale, subliniând că această distincție reprezintă una dintre cele mai mari onori pe care le-a primit vreodată în viață. „Este o mare onoare, una dintre cele mai mari din viața mea”, a declarat Federer, adăugând rapid că faima nu a fost niciodată motorul său, ci doar pasiunea pentru tenis și pentru oamenii care îl iubesc la fel de mult.

„Scopul meu a fost să petrec viața făcând ceva ce iubesc, alături de cei care apreciază acest sport la fel ca mine”, a spus, evidențiind ideea că dragostea pentru joc și pentru comunitatea din jurul lui a fost mereu în centrul ei.

În ceea ce privește realizările sale pe teren, Federer a menționat un impresionant palmares: opt trofee la Wimbledon în categoria masculin single, un record care rămâne neegalat, precum și 310 de săptămâni petrecute pe prima poziție în clasamentul ATP – un alt semn al dominării sale extinse în timp. La lângă acestea, a adăugat șase victorii la Australian Open, cinci la US Open și un singur triumf la Roland Garros, fiecare dintre ele contribuind la legenda sa.

Dar performanțele sale nu s-au limitat doar la cifre; au fost însoțite de un stil de joc unic, elegant și fluid, care l-a făcut imediat recunoscut.

Un element distinctiv al imaginii sale a fost banda de păr, accesoriul pe care l-a purtat în peste 5.000 de ocaziă în cursul carierei, detaliu pe care l-a menționat cu un zâmbet și o notă de umor, subliniând cât de profund acesta a devenit parte identității sale.

De asemenea, a remarcat cu ironie ușoară că, deși banda de păr a fost constantă, adesea a jucat cu doar două perechi de șosete – un comentariu ușor autodepreciativ care a adăugat caldoresc la discursul său. În continuare, Federer a reflective asupra sensului profund al tenisu în viața sa: Tenisul a însemnat totul pentru mine. Nu doar să joc, nu doar să câștig, ci să creez ceva nou.

Acesta a fost, de asemenea, anul 2022, moment în care a anunțat retragerea de la competiție profesională, după o carieră remarcabilă de 103 de titluri câștigate pe ATP Tour.

A explicat ulterior că abordarea sa la joc a fost mereu dinamică și versatilă: Obișnuiam să joc serviciu și voleu, aveam un joc de tranziție, jucam uneori mult dincolo de linia de fund sau chiar pe linia de fund.

Și încercam chiar să-mi surprind adversarii la retur, iar unii numesc asta astăzi SABR (Sneak Attack by Roger). Acest termen, born din initiative sa, a devenit parte din vocabularul modern al tenisu, reflectând spiritul inovator al lui.

Și încercam chiar să-mi surprind adversarii la retur, iar unii numesc asta

Totuși, Federer a subliniat că, deși momentele pe teren au fost esențiale, o parte semnificativă din ceea ce a véritat compte pentru el s-a întâmplat în afara terenului. „Asta era important pentru mine pe teren, dar o mare parte din ceea ce era cu adevărat important s-a întâmplat în afara terenului”, a spus, cu voce încetă și plină de recunoscere.

În acel moment, emoțiile l-au inundat, iar el, la vârsta de 45 de ani, a adus mulțumiri antrenorilor, medicilor și familiei – în special soției sale, Mirka, despre care a povestit cu admirație, subliniând rolul ei ca soț, tată și prieten.

Aici, a evidențiat calitățile lui Federer în afara terenului, subliniând că caracterul și relațiile umane au fost la fel de importante precum victoriile.

Chiar în clipa în care numele său a fost oficial anunțat pentru Hall of Fame, Federer a făcut o pauză sentimentală, amintindu-se de când, la vârsta de 13 ani, era un băiat de mingi la Basel, urmăric cu admirație meciurile de tenis – o pasiune care l-a acompaniat de atunci și până astăzi. „Încă scriu scrisoarea de dragoste adresată tenisului, iar cariera mea de jucător s-a încheiat, dar tenisul va rămâne întotdeauna la intersecția tuturor lucrurilor care îmi sunt cele mai dragi”, a declarat, cu o tenere care a rămas în memorie.

Apoi, a extins această „Familia mea, prietenii noștri, ultimii 40 de ani, viitorul pe care îl construim, tenisul, pentru mine, este responsabil pentru toate acestea. Așadar, acesta nu este un rămas-bun”.

Aceste cuvinte au transmis ideea că, deși a părăsit terenul de competiție, legătura lui cu sportul și cu cei care îl fac parte din viață rămâne neschimbată.

Federer a exprimat, de asemenea, o simțire profundă de recunoscere pentru oportunitatea de a juca alături de generații de tenisisti de excepție, de la Andre Agassi și Lleyton Hewitt până la Andy Roddick, Rafael Nadal și Novak Djokovici. „S-a considerat incredibil de norocos” să fie parte din această epocă, a spus, recunoscând influența reciprocă dintre adversarii de elite.

Totuși, a clarificat că intrarea în Hall of Fame nu a fost doar o privire înapoi, ci și o ocazie de a se uita înainte: „Cu toții părăsim terenul la un moment dat, dar sportul continuă să evolueze”.

Această reflexie a subliniat credința sa că, chiar și după retragere, tenisul are un viitor luminos, format de noi jucători, noi stiluri și noi valori – o poveste à căreia el a contribuit semnificativ, dar care continuă să se scrie fără el pe teren, dar cu prezența lui în spirit.