Suveraniștii AUR, SOS și POT refuză să-și declare averile după decizia CCR

Transparența, o iluzie?

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) din mai 2025 a aruncat o umbră asupra transparenței în viața publică. De atunci, declarațiile de avere ale politicienilor nu mai sunt accesibile publicului larg, o hotărâre care a stârnit un val de controverse.

Culture picks

Siegfried Mureșan: nu cer ajutor, dar vrea votul în ParlamentPremiera „Tannhäuser” sub batuta lui Cristian Mandeal deschide stagiunea 2026-2027 la Opera NaționalăDacă devin premier, negociez cu toată lumea pentru o majoritate transparentăVila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu, sub sechestru preventiv

Mulți o văd ca pe un pas înapoi, o lovitură dată luptei pentru integritate. Totuși, politicienii au rămas cu posibilitatea de a alege transparența din proprie inițiativă, un gest considerat vital pentru menținerea încrederii cetățenilor.

Pornind de la această premisă, Ziarul de Iași a început, la jumătatea lunii iulie, o verificare amănunțită: cine și-a actualizat și cine își face publică averea.

Jurnaliștii au început cu reprezentanții administrației locale ieșene, indiferent de culoarea politică: primarul Iașului, Mihai Chirica, președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Costel Alexe, viceprimarii municipiului Iași, Daniel Juravle și Magdalena Roxana Necula, dar și vicepreședinții CJ Iași, Marius Dangă și Sorin Afloarei. În cazul lui Daniel Juravle, demersul a avut un rezultat concret: după articolul publicat de Ziarul de Iași pe 7 august, viceprimarul și-a făcut publică marți, 11 august, pe site-ul Primăriei Iași, atât declarația de avere, cât și cea de interese.

Suveraniștii își ascund averile, dar de ce?!

Acest exemplu demonstrează că presiunea publică și jurnalismul de investigație pot aduce o schimbare pozitivă.

Acum, lupa jurnaliștilor s-a oprit asupra reprezentanților partidelor suveraniste din Iași: AUR, SOS România și POT.

Aceste formațiuni politice, care adesea își clădesc discursul pe ideea de integritate și luptă împotriva corupției, se confruntă acum cu o provocare directă la adresa propriei credibilități.

Întrebarea pe care le-am adresat-o este una simplă: dacă susțin transparența și spun că nu au nimic de ascuns, ce îi oprește să își publice voluntar declarațiile de avere și de interese actualizate?

Această reticență ridică serioase semne de întrebare cu privire la angajamentul lor real față de principiile pe care le promovează.