Cum a trecut noua regulă prin Senat fără niciun vot?
Senatul a lăsat să treacă, fără nicio intervenție, modificarea privind compatibilitatea pensiei de stat cu venitul din activitate. Inițiativa guvernamentală, care vizează restricționarea acestui cumul printr-o reducere semnificativă a beneficiilor, se pregătește să fie analizată de Curtea Constituțională.
Culture picks
Siegfried Mureșan: nu cer ajutor, dar vrea votul în Parlament
Premiera „Tannhäuser” sub batuta lui Cristian Mandeal deschide stagiunea 2026-2027 la Opera Națională
Dacă devin premier, negociez cu toată lumea pentru o majoritate transparentă
Vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu, sub sechestru preventivTextul legislativ, propus de executiv, a fost considerat adoptat de Senat prin simpla expirare a termenului stabilit pentru dezbateri, fără discuții, voturi sau modificări substantive. Astfel, proiectul a continuat automat spre Camera Deputaților, unde va putea fi revizuit sau respins.
Scopul măsurii este, conform autorităților, prevenirea perceperii simultane și complete a două venituri finanțate din bugetul de stat – pensia specială și salariul – de către persoane care au încetat activitatea la o vârstă relativ mică, între 45 și 50 de ani, și care se reintegrează ulterior în sistemul public. Conform propunerii, beneficiarii unei pensii de serviciu sau militare pot păstra dreptul de a lucra în instituții statale, dar doar dacă consimt o scădere a pensiei cu 85%.
În sectorul privat, însă, aceleași persoane pot combina pensia deplină cu venitul din muncă, fără restricții.
De ce 85%? Controversele din jurul cifrei!
Această diferență de tratament a generat controverse, deoarece autoritățile nu au oferit o explicație tehnică sau actuarială clară pentru alegerea exactă a procentului de 85%, în loc de alte valori precum 50% sau 70%. Criticii subliniază că pensiile militare sau de serviciu nu sunt alcătuite exclusiv din privilegii, ci pot include și o componentă acumulativă, rezultat al contribuțiilor efectuate în timpul carierei.
Aplicarea unei reduceri atât de mari asupra integralității beneficiilor ar putea fi percepută nu ca o măsură de echitate, ci ca o intervenție disproporționată și potențial confiscatorie.
De asemenea, se observă o inegalitate flagrantă: un pensionar cu pensie bazată pe contribuții poate păstra integral ambele venituri – pensia și salariul de stat –, în timp ce un pensionar militar sau special pierde majoritatea pensiei sale dacă alege să continue să lucreze pentru stat. Această distincție necesită o justificare juridică solidă, nu doar un sprijin politic, mai ales în contexte în care principiile egalității și nediscriminării sunt fundamentale.
Un precedent relevant există deja: în 2023, Curtea Constituțională a anulat o lege asemănătoare care includea și ea mecanismul de reducere a pensiei cu 85%.
Decizia, numărul 521/2023, a condamnat norma pentru lipsa unei justificări logice și coerente, pentru aplicarea unui tratament diferit fără motiv obiectiv și pentru includerea de excepții apărute arbitrate.
Cum a trecut automat prin Senatul modificarea la pensia de stat?
Această decizie a subliniat că orice restricție a drepturilor pensionarilor trebuie să se bazeze pe criterii obiective, proporționale și nediscriminătorii.
Camera Deputaților are acum ocazia să corecteze proiectul înainte de a-l adopta definitiv.
Totuși, dacă îl votează în forma actuală, există riscul de a urma un model cunoscut în procesul legislativ românesc: entuziasm inițial la nivelul executiv, pasivitate sau lipsă de implicare în Senat, urmată de o censură eventuală la Curtea Constituțională.
Această secvență ar putea duce la anularea normei, după un proces costisitor și provocator pentru încrederea publică în stabilitatea sistemului de pensii.
