Vremea se schimbă radical în România: de -10 la 26 grade în câteva zile

Ce schimbări drastice de temperatură se produc în România?

Vremea se schimbă drastic în România, trecând de la valori negative la niveluri aproape estivale în doar câteva zile.

România experimentează o schimbare remarcabilă a condițiilor meteorologice, cu temperaturile care urc de la valori sub zero la nivele apropiate de cele vernice într-un interval scurt de timp. În anumite părți ale țării, termometrele au indicat dimineața valori de până la -6 grade Celsius, iar în cursul următoarei săptămâni se prognozează ca maximele să atingă chiar 26 de grade Celsius.

Această variație semnificativă a temperaturii a atras atenția specialistilor, care explică fenomenul prin combinația dintre variabilitatea naturală a climatului și influența progresivă a încălzirii globale.

Roxana Bojariu, climatolog de renume, a subliniat că încălzirea planetară nu se limitează doar la înregistrarea de noi recorduri de temperatură, ci are și un efect de amplificare asupra severității și frecvenței fenomenele meteorologice exteme. În declarațiile sale, a explicat că acest proces de încălzire globală funcționează ca un fundal constant ce modifică echilibrul energetic al atmosferei, adăugând atât mai multă căldură, cât și o cantitate crescută de vapori de apă în sistemele de vreme.

Aceste elemente, în combinație cu complexitatea intrinseca a sistemului climatic, conduc la evenimente mai intense și mai puțin prevedibile.

„Vorbind aici, dincolo de această variabilitate naturală, de fundalul pe care încălzirea globală îl asigură tuturor fenomenelor de vreme”, a declarat specialistă, adăugând că acest fond termic suplimentar îmbogătește atmosfera cu energie, ceea ce duce la precipitații mai intense și mai concentrate în spațiu și timp, precum și la contrasturi mai accentuate între regiuni. Elaborând mai departe, a précizat că în zonele unde apar precipitații, acestea devin mult mai violentă, cu cantități semnificative în perioade scurte, în timp ce în alte părți ale continentului se observă secete sau variații brusche de temperatură.

„Se face un transport de căldură într-o cantitate mai mare în unele zone și atunci, evident, că avem aceste diferențe de temperatură între regiuni”, a mai explicat Bojariu, evidențiind că aceste deplasări de masă de aer cald sau rece sunt directe consecințe ale modificărilor în gradientul termic global.

Aceste afirmații se încadrează într-un context european mai larg, unde extremele meteo devin tot mai frecvente.

Ce înseamnă această variabilitate naturală a climatului?

În Spania, de exemplu, ploile abundente au dus la inundații severe în mai multe regiuni, inclusiv în Barcelona și în zonele din Catalonia, unde autoritățile au fost nevoite să extindă și să prelungă avertizarile de pericol.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a calificat situația ca „foarte complicată”, mai ales în zona metropolitană Barcelona, unde au fost raportate decese datorate intemperiilor, și a recomendat populației să evite deplasările neesențiale până când riscurile se vor diminua.

Similar, în Grecia, ploile torențiale au generat inundații care au afectat infrastructura și locuitorii din mai multe zone, confirmând o tendință de intensificare a regimului pluviometric în sudul Europei.

În România, pe lângă schimbările drastice de temperatură, datele hidrologice indică și o evoluire preocupantă a debitelor fluviilor. La Baziaș, punctul de intrare al Dunării în țara noastră, debitul maxim al fluviului este estimat să fie sub mediile lunare pentru octomrie, noiembrie și decembrie, ceea ce sugerează un deficit hidrologic în perioada rece.

Pe râurile interioare, se prognozează ca debiturile să oscileze între 30% și 80% din valorile medii lunare, în funcție de bazin hidrografic.

În unele sisteme, inclusiv celles ale Râmnicului Sărat, Bârlad și râurile din Dobrogea, valorile ar putea să scadă sub 30% din mediile istorice, un semnal alarmant pentru disponibilitatea de apă și pentru ecosistemele acvatice.

Această situație nu este izolată. Toată Europa continentală se confruntă cu perturbări similare în regimul de apă, iar contrasturile dintre zonele cu exces și cele cu deficit devin mai proeminente. Deși unele țări din nord și vest înregistrează precipitații peste media multianuală, alte zone, mai ales din sud-est și est, se confruntă cu condiții de secetă relativă sau cu regimuri fluviali fortemente afectați de temperaturile mai înalte și de reducerea pădurii de zăpadă în munți.

Experții avertizează că aceste fluctuații nu sunt doar manifestații ale variabilității naturale a climatului, ci sunt încreșterea semnelor unui sistem planetary în transformare. Încalzirea globală, prin intermediul emisiilor de gaze cu efectă seră, modifiează ciclu de apă, schimbă modelele de circulație atmosferică și oceanică și crește probabilitatea de concomitentă a fenomenele care, în trecut, aparusese izolat.

De la valuri de căldură extinsă și incendii în nordul Africei și Europa de Est, până la ploile torențiale și inundațiile din Mediteranie și Europa de Vest, semnalele sunt cohere: planeta se încălzește, și sistemul climatic își schimbă ritmul.