Nicușor Dan a refuzat cetățenia franceză și a decis să se întoarcă în România

S-a simțit permanent ca un oaspete străin în Franța?

Într-un interviu recent oferit postului Antena Stars, președintele Nicușor Dan a adus în discuție realitățile cu care se confruntă compatrioții noștri stabiliți în afara granițelor, rememorând totodată propria sa etapă de formare academică petrecută în Hexagon. Șeful statului a subliniat că exodul forței de muncă nu reprezintă niciodată o alegere făcută din fericire, ci mai degrabă o măsură disperată adoptată de persoane care simțeau că nu își mai pot asigura costurile de școlarizare pentru propriii copii sau care nu mai puteau tolera inechitățile sociale dintr-o anumită epocă, subliniind clar că plecarea nu reprezintă niciodată un pas simplu.

Culture picks

Anticipatele, soluția sinceră pentru româniNicușor Dan începe consultările la Cotroceni, PSD vrea Grindeanu, PNL așteaptă propunereaAfD propune o uniune de națiuni suverane în loc de ieșirea Germaniei din UEPrețurile producției industriale au crescut în România în august, printre cele mai mari din UE

Deși a locuit în Franța timp de șase ani, șeful statului a mărturisit că scopul său inițial a fost acela de a se întoarce acasă, având această determinare fermă încă din momentul părăsirii țării. Intenția sa inițială viza un stagiu de un singur an, însă perioada s-a prelungit la un sexeniu deoarece a considerat extrem de valoroase cunoștințele acumulate pentru parcursul său profesional.

Cu toate acestea, gândul său a rămăs neclintit în direcția revenirii, în ciuda faptului că mediul francez i-a oferit oportunități academice remarcabile.

Amintindu-și de anii petrecuți acolo, Nicușor Dan a menționat că s-a simțit permanent ca un oaspete străin, a cărui minte gravita în permanență în jurul patriei de origine. Un profesor de-al său, descris ca fiind o persoană extrem de caldă și cu care a menținut legătura inclusiv pentru sprijinirea proiectului viitoarei Școli Normale Superioare din București, i-a evidențiat adesea această stare de spirit.

Dascălul i-a atras atenția la un moment dat că, deși participa activ la discuții și probleme alături de ceilalți, mentalul său rămânea ancorat în spațiul românesc.

Dincolo de aceste trăiri personale, liderul de la Cotroceni a dezvăluit că autoritățile franceze i-au propus acordarea cetățeniei, o ofertă pe care a declinat-o politicos.

A motivat că un astfel de gest nu ar fi fost unul onest, deși poartă un profund respect pentru cultura și poporul francez și rămâne recunoscător pentru anii de studiu finanțați integral de statul francez.

Care sunt dificultățile întâmpinate de românii din străinătate?

Abordând dificultățile întâmpinate de comunitățile de români din străinătate, președintele a punctat că instituțiile statului român au datoria de a sprijini această categorie prin măsuri concrete. În viziunea sa, prioritatea absolută o constituie optimizarea activității consulare, astfel încât cetățenii să poată obține rapid documente precum procuri, pașapoarte sau cărți de identitate.

O altă direcție prioritară menționată se referă la cursurile de limba română destinate copiilor din diaspora, programe care în prezent sunt insuficiente, nu acoperă toate regiunile necesare și necesită o reformă profundă pentru a deveni cu adevărat eficace.

De asemenea, Nicușor Dan a atras atenția asupra decalajelor majore existente între eficiența administrației publice din țările occidentale și cea din România.

Un simplu demers administrativ, cum ar fi o dezbatere succesorală, poate dura în țară de zece ori mai mult decât în Vest, aspect ce necesită o remediere urgentă care să aducă beneficii atât celor plecați, cât și celor rămași acasă.

În ciuda acestor neajunsuri birocratice, președintele și-a exprimat convingerea fermă că un număr însemnat de români din diaspora vor decide să revină în cele din urmă. El a explicat acest fenomen printr-o comparație familială: așa cum părinții nu realizează cât de mult a crescut propriul copil deoarece îl văd în fiecare zi, tot așa și cetățenii care trăiesc permanent în România nu percep transformările profunde prin care a trecut țara în ultimele două decenii.

Observatorii externi, precum ambasadorii și politicienii străini cu care se întâlnește, remarcă însă cu uimire saltul extraordinar realizat de statul român în ultimii douăzeci de ani, în timp ce localnicii au adesea falsa impresie că nu s-a realizat nimic semnificativ.

În încheiere, președintele a lansat un apel direct către românii din afara granițelor, încurajându-i să viziteze țara pentru a constata personal realitățile de pe teren. Liderul statului a subliniat că percepțiile negative se bazează adesea pe prejudecăți, în timp ce evoluțiile pozitive sunt vizibile în domenii-cheie, cum ar fi sistemul de sănătate, unde s-au înregistrat progrese substanțiale, deși recunoaște că mai sunt încă numeroase restanțe de rezolvat.